Dr. Glenn Good, epidemiolog la Universitatea Californiei din San Francisco, a fost unul dintre primii specialiști care au studiat efectele COVID-ului de lungă durată. Din 2021, publică, susține conferințe și cercetează acest fenomen complex, care la unii pacienți persistă mult timp după infecția inițială.
Însă, trei ani mai târziu, nu mai este doar cercetător. Este și pacient.
„Chiar și condusul mașinii îmi provoacă repulsie. Mereu trebuie să aleg între a munci, a ieși din casă sau chiar a face rufe.”
Pentru acest expert, boala a devenit o închisoare invizibilă: mai puține ore prețioase pe zi, mai mult loc pentru surprize neașteptate.
Când corpul spune „destul”
COVID-19 de lungă durată se poate manifesta în multe feluri, dar cel mai frecvent simptom este oboseala cronică — o epuizare extremă, dincolo de slăbiciunea obișnuită. Dr. Cohen o descrie drept o extenuare profundă… chiar și după o noapte de somn bun.
La aceasta se pot adăuga amețeli, confuzie persistentă, probleme de memorie sau de vorbire… orice sarcină devine o provocare.
Potrivit cercetărilor efectuate la Universitatea Yale, aproximativ jumătate dintre persoanele cu COVID-19 de lungă durată îndeplinesc și criteriile pentru sindromul de oboseală cronică, o afecțiune puțin înțeleasă și adesea subestimată.
Consecințe asupra vieții sociale și profesionale
COVID-ul de lungă durată nu afectează doar sănătatea, ci și cariera, relațiile sociale și echilibrul emoțional. Dr. Cohen, la fel ca una din zece persoane din Statele Unite afectate de această boală, a fost nevoit să își reducă drastic activitatea profesională.
Mulți pacienți se confruntă cu pierderea veniturilor, facturi medicale și izolare. Unii trebuie să aleagă între a plăti chiria sau a merge la medic.
Între timp, cercetările științifice stagnează, dezvoltarea lor fiind îngreunată de lipsa tot mai mare de interes din partea publicului și de finanțările în scădere.
Efecte reale asupra inimii, plămânilor… și creierului
Restul rețetei continuă pe pagina următoare.